Se spune ca in credinta nu ar trebui sa existe superstitii, insa acest lucru nu prea este valabil si in cazul romanilor. De la diverse sarbatori, comemorari si reguli bisericesti provin tot felul de superstitii religioase care sunt respectate de credinciosii ortodocsi de-a lungul intregului an. In situatiile critice, cand credinta nu mai are cum sa ajute, oamenii apeleaza la orice lucru care le ofera o speranta. Cand sunt disperati, oamenii apeleaza la tot ce le sta in putinta pentru a se agata de ultima speranta pseudoreligioasa care se afla la indemana.
Superstitii religioase
Se spune ca deschiderea Evangheliei pentru citirea viitorului ar avea efecte benefice asupra omului asa cum si dezlegarea cununiilor sau exorcizarile i-ar scapa pe oameni de cele rele. Nu sunt insa si acestea doar niste superstitii sau, pentru ca sunt realizate de oamenii Bisericii, acestea sunt considerate practici crestine? Nu incalca aceste practici chiar cuvantul biblic atat de iubit de crestini?
Deschiderea Evangheliei este o practica ce consta in deschiderea Cartii Sfinte cu scopul de a afla viitorul unei persoane. Aceasta practica este incercata in general de credinciosii aflati in situatii grave, care cauta o rezolvare a acestora sau alinarea suferintei lor. Biserica Ortodoxa insa condamna acest ritual, considerand ca face tot atata rau cat si vrajitoria sau ghicitul la vrajitoare.
Exista asa-zise ritualuri de vindecare ce se savarsesc la anumite biserici in care preotii tin slujbe speciale pentru ca mai apoi sa se dezbrace de vesmintele preotesti peste credinciosul bolnav sau sa calce peste acesta pentru ca astfel i-ar lua boala sau durerea ori ar scoate diavolul din el. Unii crestini saruta chiar hainele preotului iar, in timpul slujbelor sfintelor Moaste de la biserici, isi ating hainele de acestea in speranta ca bolile lor vor fi vindecate de sfinti. Bineinteles ca acestea sunt doar superstitii religioase, atingerea unui obiect sfintit neproducand vindecarea bolilor oamenilor. Daca acest lucru ar fi adevarat, atunci nu ar mai fi nevoie de medicina in lume!
Lumanarile aprinse in numar de 9, 12, 30 sau 40 la mai multe biserici ar avea si acestea rezultate extraordinare. Conform Bisericii ortodoxe insa, acest ritual nu are niciun folos vizibil si nu indeplineste in mod miraculos dorintele crestinilor. Se spune ca cei care doresc sa se casatoreasca, sa se vindece de boli grave sau cei care au dorinte arzatoare apeleaza la acest obicei. Poate insa, in cazurile in care dorintele se implinesc sau boala se atenueaza, totul este un joc al subconstientului si al puterii autosugestiei, si nu al ritualului facut, pentru ca, asa cum spune si Biserica, nu exista dovezi ca aceste ritualuri ar avea vreun efect.
Printre practicile de pseudocrestinism ce pot fi considerate superstitii religioase se numara si ritualul de exorcizare. Biserica Ortodoxa Romana nu recunoaste ritualurile de exorcizare, ci doar citirea Moliftelor si rugaciunilor in biserica, astfel ca, acei credinciosi care ajung sa fie supusi ritualurilor de exorcizare pot fi doar indusi in eroare sau pot avea boli psihice care se agraveaza.
Alte superstitii religioase populare la romani sunt oficierea de slujbe contra cost pentru a salva sufletele acelora avortati, sinucisi sau eretici ori pentru a se dezlega cununiile si vrajile. Cocosul daruit preotului fara lumanare in noaptea de Inviere se spune ca ar ajuta sufletele mortilor neimpartasiti, iar postul tinut noua zile de marti consecutive ar ajuta la maritat.
Si superstitiile religioase legate de ziua de Vinerea Mare sunt multe, acestea fiind din ce in ce mai absurde. Se spune ca cei ce se tund in aceasta zi vor avea dureri de cap tot anul, iar cine moare in vinerea Pastelui va ajunge direct in Rai. Lumanarea ce a fost aprinsa in noaptea de Inviere trebuie tinuta peste an si aprinsa in caz de furtuna pentru a proteja casa. De asemenea, cine isi va pune o dorinta stand in fata acestei lumanari aprinse, are mai multe sanse ca aceasta sa se implineasca.
Alte superstitii religioase spun ca pe masa de Craciun si cea de Anul Nou este bine sa fie vasc, pentru ca acesta ar aduce noroc. Cei care cos, tricoteaza si spala rufe in perioada dintre Craciun si Anul Nou vor avea ghinion tot anul. Pantofii noi purtati de Craciun aduc ghinion in noul an asa cum si cerul senin prevesteste un an roditor, iar vantul din ziua de Craciun prevesteste ghinion.
Printre superstitiile religioase care sunt respectate in intreaga tara se numara aceea conform careia in Ziua Crucii nu se mananca fructe si legume ce au semnul crucii in interior. Daca in noaptea de Anul Nou este lasata aprinsa o lumanare, atunci intregul an va fi unul luminos si plin de bucurii, iar ceea ce faceti in ajunul Anului Nou veti face tot anul. Stranutul si spargerea obiectelor in noaptea de Anul Nou va aduce ghinion in anul urmator. Obiectele atinse la ora 12 sau dupa ora 12, in noaptea de Anul Nou, vor aduce noroc si vor constitui cele mai importante proiecte ale noului an.
Cand vine vorba de superstitii religioase, oamenii sunt incetosati de asa-zisa putere a credintei si de pericolul care paste la fiecare incalcare a regulilor credintei. Fie ca superstitiile sunt acceptate ca practici in cadrul Bisericii Ortodoxe sau daca acestea sunt considerate interzise, ele fac parte din viata credinciosilor si le aduc acestora un confort psihic necesar in momente tensionate. Fie ca fac parte din sfera supranaturalului sau din cea a credintei, superstitiile sunt cele care raman intiparite in mintea oamenilor si sunt respectate la fel de mult sau chiar mai mult decat dogmele credintei.
